Principiul “nu există reguli, fiecare pe tarlaua lui (n.r. secția lui)” din care cauză mulți manageri de spital din țară au eșuat, la Slatina nu funcționează. Nu s-a dat voie. De ce? Pentru că la Spitalul Județean de Urgență Slatina s-a implementat un alt principiu conform căruia sistemul de sănătate este gândit pentru pacient și nu pentru director, medic, achiziții dubioase sau orgolii.
Rar, ce-i drept, în cele două luni de izolare socială managerul SJU ne-a strecurat cu picătura informații din buncărul medical, sigilat de ochii și urechile publicului: „s-au strâns bani…”, „s-au cumpărat echipamente”, „s-au luat măsuri de prevenție”, „personalul medical este protejat”. A dezvăluit doar ceea ce a crezut de cuviință că poate domoli cumva teama socială provocată de pandemie. Și, firesc pentru zona de cârcoteală, s-au ridicat îndoielnic sprâncene, s-au lansat aluzii, s-au creionat speculații, s-au șoptit acuze. De la “unde sunt banii?” până la “nu ne dă echipament de protecție”.
Hai să nu intrăm în zona de speculație. Să nu ridicăm ostentativ preșul căutând gunoaie. Să nu vorbim despre cum ar putea justifica directorul Rotea, la ultimul bănuț, orice achiziție făcută (l-am putea crede sau nu) și nici despre lipsa speculată a echipamentelor din spital. Hai să vorbim pe fapte, pe certitudini. Să ne punem rațiunea la treabă și să gândim ce s-ar fi putut întâmpla în această perioadă dacă echipamentele de protecție din spital ar fi lipsit sau nu s-ar fi distribuit personalului. Ce s-ar fi putut întâmpla dacă toți cei 16 care au intrat în contact direct cu pacientul dovedit ulterior a fi infectat de Covid nu ar fi fost echipați corespunzător. Vorbim de 16 cadre medicale (asistenți, infirmieri și medic) din cu totul altă secție medicală decât ATI sau Infecțioase. Și iată: nu s-au infectat. Au dovedit-o rezultatele testelor. De ce? Pentru că, ne spune directorul Rotea, au respectat regulile și „au purtat echipament standard de protecție”, conform protocolului Ministerului Sănătății. Și dacă nimeni nu s-a întrebat ce înseamnă exact echipament standard, tot Rotea ne spune:
„Personalul medical poartă halat, mască și bonetă pentru toți pacienții care nu sunt suspecți de Coronavirus, și mască, vizieră și combinezon pentru pacienții confirmați. Toți, dar absolut toți pacienții care se prezintă la SJU sunt primiți cu echipamentul standard minim. Nu ne jucăm nici cu viața lor, nici cu viața noastră.”
Pe atât cât ne-a spus când ne-a spus, Rotea n-a mințit. Toate testele efectuate până acum pe cadrele medicale din SJU Slatina vin să confirme, cumva, declarația directorului Rotea: nimeni din personalul medical nu este infectat.
Avem la momentul actual 32 de cazuri de Covid în spital și sute de cadre medicale în jurul lor, 2 decedați și 14 vindecați. Cifre. În general, atât ni se servește. Nimic despre teamă, despre greutăți, despre riscuri sau nevoi. Altfel, „gura lumii, slobodă”. Însă, dincolo de nemulțumiri și nemulțumiți, bârfe și speculații, justificări și fapte, formatori de opinie și părerologi experți, un lucru e cert: două ingrediente sunt esențiale într-o epidemie de o asemenea amploare: rapiditatea și organizarea. Pentru asta e nevoie de un lider de echipă care să nu mintă, să ia decizii rapid, să fie deja obișnuit să lucreze foarte organizat, să fie respectat de către echipa spitalului respectiv și care să acumuleze și să-și inoculeze în ADN-ul său toate fluxurile și regulile necesare în situații de acest gen.
Până acum, spitalul din Slatina n-a “căzut”. Nici măcar nu se clatină. E meritul lor, al cadrelor medicale, și al lui, al managerului.
