S-a mai aventurat cineva prin pădurea Strehareți? Reformulare: se mai încumetă cineva să se aventureze prin pădurea Strehareți? Pentru că, la cum arată acum zona, îți trebuie oarece curaj să mergi acolo, fie chiar și numai pentru a-ți aminti frumusețea de odinioară a celei ce a fost singura zonă de recreere a Slatinei antedecembriste, chiar și câțiva ani buni după.
Adevărat, parcul (căci de fapt e un parc natural) e păzit: un paznic pe tură cu un areal de supravegheat cât toată zona. Curaj! Mare curaj! Căci omul, paznicul în speță, e unul singur. Iar parcul are nu mai puțin de 33 de hectare de pădure și teren, bântuite actualmente de hoți de lemne și alți indivizi certați cu legea. Nici amorezii de ocazie nu mai frecventează locul.
Urmele defrișării sunt vizibile. Însă abia acum urmează partea interesantă. Gura lumii (cine altcineva?) zice că nu doar hoții de lemne se fac vinovați. Cărora, oricum, un singur paznic n-ar putea în veci să le facă față și nici să le țină piept. Poate doar să-i facă să râdă. Și se îndreaptă aluziv… unde credeți? spre Primărie. Mai exact, spre Dezvoltare Urbană Slatina (DUS), firmă al cărei acționar majoritar este Consiliul Local. Firma respectivă are în administrare spațiile verzi ale orașului, iar printre activități se numără și plantarea răsadurilor. Ca să ai răsaduri primăvara trebuie să plantezi semințe. Logic? Logic! Ca să prindă răsadul trebuie să-i asiguri condiții de seră. Logic? Logic! Da’ ce să vezi: sera trebuie încălzită iarna, iar ca s-o încălzești trebuie să ai cu ce. Logică elementară. Și cum firma (DUS) nu prea are cu ce, caută ce se poate, pe unde poate și ia de unde se poate. Și se întâmplă ca parcul Strehareți, care abundă de material lemnos, să fie abandonat chiar de către administrația care conduce firma de Dezvoltare Urbană cu titlu majoritar. Ei bine, fix aici spun cârcotașii că și-ar fi îndreptat DUS atenția. Nici c-ar fi putut fi mai la-ndemână de-atât! Nu vede nimeni, nu aude nimeni iar cine ar trebui să știe se face că nu știe.
Lăsând la o parte că unii spun că Streharețiul alimentează cu combustibil serele Slatinei (martori fără nume și prenume, că încă mai dăinuie frica neocomunistă a pierderii locului de muncă), problema e și mai complicată. Pentru că Doreii de la DUS nu taie doar uscăturile, ci și copaci sănătoși cărora le-au trebuit zeci de ani să ajungă în stadiul actual. Chiar dacă nu am crede bârfele, urmele de rumeguș și… cioturile rămase se văd la fața locului, chiar în apropierea gheretei paznicului.
Dar presupun că există o explicație. Mereu există o explicație. La fel cum au existat explicații și în cazul copacilor din oraș ciopârțiți aiurea: gura lumii e prea slobodă, proștii își dau cu părerea iar ziariștii sunt prea băgăreți!!!
